Cel mai bun film educaţional al anului!

Cel mai bun film educaţional al anului!

Sursa foto: gandul.info

Poezia de vineri

Te port in mine
de Zorica Latcu

Te port in suflet, ca pe-un vas de pret,
Ca pe-o comoara-nchisa cu peceti,
Te port in trup, in sanii albi si grei,
Cum poarta rodia samanta ei.
Te port in minte, ca pe-un imn sfintit,
Un cantec vechi, cu Crai din Rasarit.
Si port la gat, nepretuit sirag,
Stransoarea cald-a bratului tau drag.
Te port in mine tainic, ca pe-un vis,
In cer inalt din noapte te-am inchis.
Te port, lumina rumena de zori,
Cum poarta florile mireasma lor.
Te port pe buze, ca pe-un fagur plin.
O poama aurita de smochin,
Te port in brate, horbote subtiri,
Manunchi legat cu grija, fir cu fir.
Cum poarta rodul floarea de cais,
Adanc te port in trupul meu si-n vis.


Poezia aceasta este in memoriam Parintelui Teofil Paraian.
Parintelui i-a placut tare mult aceasta poezie si nu pierdea nici o ocazie ca sa arate acest lucru.Postez mai jos un fragment dintr-o conferinta a Parintelui in care vorbeste despre bucurie, iubire si poezie.

Despre poezie

„Poti sa fii credincios si sa nu fii cult, poti sa fii cult si sa nu fii credincios. Si poti sa fii si credincios si cult. Iti alegi. Adica eu, de exemplu, m-am trezit in lumea aceasta cu credinta in Dumnezeu, deci credincios, dar nu si cult. Cultura mi-am adunat-o, am adunat-o pe parcurs. Si acum imi adun cultura – cand gasesc ceva frumos invat, numai ca acum sunt tocilar, ca nu mai pot sa invat dintr-o data…”
Este poezia un limbaj catre Dumnezeu?

Da, este ceva deosebit. Mie, dintre toti psalmii, imi plac Psalmul 22 si Psalmul 102. Sunt psalmii bucuriei, sunt psalmii nadejdii, care iti dau incredere: “Domnul este pastorul meu si nimica nu imi lipseste, la pasuni bune ma salasluieste si ma indrepteaza la ape line. Sufletul mi-l intareste pentru numele Sau si pe cararile dreptatii ma povatuieste. De-as umbla pe valea umbrei mortii de rele nu m-as teme, caci Tu cu mine esti. Toiagul tau si varga ta, acestea-s mangaierea mea. Tu-mi gatesti masa inaintea vrajmasilor mei. Cu untdelemn ungi capul meu si cupa mi-e plina rasa. Mila Ta, Doamne, sa ma insoteasca in toate zilele vietii mele, si fa sa locuiesc zile multe in casa Domnului Dumnezeului meu.” E psalmul deplinei bucurii. Si psalmul 102, mai ales partea aceasta in care se spune “Cat de departe e rasaritul de apus atat a departat de la noi faradelegile noastre (se intelege, Dumnezeu). Cat este de sus cerul deasupra pamantului, atat de mare este bunatatea Lui spre cei ce se tem de Dansul. Cum miluieste un tata pe copiii sai asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dansul, caci El cunoaste hotararea noastra si isi aduce aminte ca tarana suntem.”
Cand m-am asezat eu aici, la manastire, in 1953, se citeau Psalmii dupa traducerea Patriarhului Nicodim Munteanu si i-am invatat si eu dupa traducerea aceea si acuma tot dupa traducerea aceea ii spun la slujba. Si in Psalmul 20, pe care il spunem in fiecare zi la Utrenie, versetul 6, sunt urmatoarele cuvinte, in traducerea Patriarhului Nicodim: “Incarcatu-l-ai cu binecuvantari pe totdeauna si cu zambetul fetei Tale l-ai umplut de bucurie”. Foarte mult imi place. Si, de fapt, nu m-am gandit la asta de multa vreme, ci mai de curand, de vreo cativa ani. Imi place foarte mult cuvantul acesta: “zambetul fetei Tale”. Ce insemna asta? Inseamna ca Dumnezeu ne zambeste si, daca ne zambeste Dumnezeu, ne zambeste pentru ca ne iubeste. Dumnezeu este iubire, este scrisa aceasta in Epistola soborniceasca intai a Sfantului Evanghelist Ioan. Si, daca Dumnezeu este iubire, isi revarsa iubirea si prin zambet, ne zambeste si asteapta de la noi zambetul nostru. Si noi trebuie sa ne revarsam iubirea fata de Dumnezeu. Deci Dumnezeu ne zambeste noua si noi ii zambim lui Dumnezeu. Lucrul acesta l-au gandit si altii de fapt, in alte imprejurari, in alte situatii. Un profesor evanghelic, protestant, din Zurich, din Elvetia a scris o carte cu titlul Sfinti mari, in care a cuprins-o si pe Sfanta Tereza de Lisieux. Sfanta Teresa de Lisieux a fost calugarita. A murit la 25 de ani, deci nu a trait mult in lumea aceasta si, sigur, nu a trait mult nici in manastire – din cei 25 de ani a trait vreo 5 in manastire. Si Sfanta Teresa de Lisieux e reprezentata ca zambetul lui Dumnezeu. E o idee. Fiecare dintre noi putem fi pentru alti oameni zambetul lui Dumnezeu, daca ii zambim si noi lui Dumnezeu. Si bineinteles ca zambetul este si un prilej de bucurie. Cand eram elev de liceu la Timisoara – acolo am facut liceul – mergeam la scoala in fiecare dimineata si, mai ales dimineata, ii auzeam pe oameni salutandu-se uneori zicand: “Am onoarea sa va salut”. Tare mult imi placea mie salutul acesta. Si ma gandesc de multe ori ca si noi avem onoarea sa il salutam pe Dumnezeu, sa ii zambim lui Dumnezeu pentru ce ne da Dumnezeu si Dumnezeu ne face bucuria ca ne zambeste si El noua si se revarsa cu zambet catre noi, ceea ce este un prilej de bucurie. Si conceptia asta ne duce la constiinta ca Dumnezeu ne zambeste, ca Dumnezeu ne iubeste, ca Dumnezeu ne cauta. Parintele Arsenie Boca spunea, si e scris cuvantul lui, ca iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos e mai mare decat iubirea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu. Ce inseamna asta? Inseamna ca nu poate iubi un sfant, cat ar fi el de mare, pe Dumnezeu cum iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pacatos. Asa ca avem motive sa fim multumiti, sa fim bucurosi, sa fim calzi la suflet. Parintele Serafim, pe care l-am avut eu ca duhovnic si zic eu ca a fost un om al bucuriei, un om de care s-au bucurat oamenii, era revarsator, era binevoitor si cand se intalnea cu cineva zicea: “Bata-va norocul, sa va ocarasc frumos”. Mi-a placut foarte mult seninatatea parintelui si de aceea eu m-am potrivit cu parintele.
Iubirea este o calitate care se manifesta, se arata nu pentru ca vrea omul sa se arate iubitor, ci pentru ca nu poti sa zagazuiesti o iubire mare. Zorica Latcu a scris o poezie cu titlul Te port in mine. Te port in mine in intelesul acesta ca, daca iubesti pe cineva, il porti in tine, nu poti sa il tii afara de fiinta ta. Eu am dat de poezia asta si mi-a placut foarte mult si am invatat-o. Este ceea ce poate spune un om care iubeste persoanei pe care o iubeste. M-au mai intrebat oamenii pe la conferinte dupa ce poti sa stii daca iubesti pe cineva. S-ar intelege ca acesta este un lucru pe care trebuie sa ti-l spuna cineva. La noi in sat s-a nascut si a stat o vreme, pana la maturitate, cantareata Lucretia Ciobanu si ea are o cantare in care se canta si urmatoarele versuri : “Pe la poarta cui mi-i drag/ Treaba n-am si tot imi fac./ Pe la care mi-i urat/ Am treaba si nu ma duc.” Si, odata, eram la Iasi, la o conferinta si cineva a trimis un bilet in fata sa raspund eu la intrebarea cum poate cineva sa isi manifeste iubirea fata de persoana iubita si mi-am adus aminte de poezia aceasta Te port in mine. Si am spus-o...
(fragment preluat de pe http://tamada.ro)

Liviu Vasilică - 5 ani

Pe 19 octombrie, s-au împlinit 5 ani de la trecerea în nefiinţă a marelui şi iubitului cântăreţ de muzică populară Liviu Vasilică.

Când spun Liviu Vasilică îmi vin în minte versurile nemuritoare: Hai,hai cu trasioara,pana-n deal la Marioara / Calul merge la pas, s-apoi face popas.

Aparitia sa era inconfundabila!

Portul tradiţional autentic, neştirbit, vocea de excepţie şi sufletul de aur întregreau imaginea unui interpret, păstrător al simbolurilor româneşti.

Pasiunea pentru folclor l-a determinat să colecţioneze costume populare autentice teleormănene, realizând, în numai câţiva ani, o bogată colecţie.

Puţini ştiu că Liviu Vasilică n-a fost doar doctor de suflete ci şi doctor de trupuri.

Dumnezeu să-l odihnească şi să-i ierte păcatele, primindu-l în ceata de artişti aflată de-a dreapta Sa!

CAPCANĂ Cumperi ieftin – mănânci toxic

CAPCANĂ Cumperi ieftin – mănânci toxic

Suc de portocale: E 290, E 330, E 952, E 54, E 951, E 211, E 414, E 420, E 102, E 110
de Daniel BEFU | 13 IANUARIE 2009

Ispititoare pentru cumpărătorul sărac prin preţurile mici, produsele „marca cea mai ieftină” din lanţurile de magazine au mai multe E-uri şi adesea au calităţi nutriţionale inferioare produselor mai scumpe


„Colorantul carmin (E 120) din produsele cu carne e obţinut prin chelarea unui colorant dintr-o insectă, mai exact din femela de Dactilopius şi e toxic deoarece în timpul extracţiei e impurificat cu aluminiu, elementul chimic asociat cu Alzheimer-ul”
Cel mai ieftin lapte UHT costă 2.79 lei/litru, cel mai scump e în jur de 5 lei. Care e diferenţa? Ca şi compoziţie, cel mai ieftin UHT de pe piaţa e o amestecătură de substanţe: lapte de vacă, proteine din lapte şi frişcă. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, explică: „Este un lapte cu valoare biologică foarte scăzută, care a fost reconstituit din ce-a mai rămas din laptele iniţial după ce s-a scos tot ce se putea scoate: proteinele s-au extras prin procedee de osmoză-ultrafiltrare şi grăsimea prin centrifugare. Printre ingrediente e menţionat şi laptele. Vă daţi seama ce degradat trebuie să fi fost acest lapte, încât chiar şi după ce fabricanţii au adăugat în el celălalt ingredient, «proteina din lapte», procentul de proteină totală din produsul finit (1,5 g/ 100 ml) e aproape de două ori mai mic decât în orice alt lapte din comerţ. Frişca din compoziţie e folosită ca să salte procentul de grăsime şi pe post de emulgator, făcând laptele să pară mai mult decât este el, mai natural, mai savuros, să dea senzaţia de onctuos. În America chestia asta se pedepseşte”.

Mănânci pate – dai în malnutriţie
Pateul „premium” de pui, 200 de grame, costă 4.26 lei. Există şi cu 1.35. Ca ingrediente, ambele conţin 20% ficat de pasăre, carne de pasăre şi apă. Însă asemănările se opresc aici. În timp ce pateul ieftin conţine „slănină şi şorici”, pateul scump are ingrediente mai de soi: „ulei vegetal nehidrogenat, proteină vegetală din soia, smântână, sare iodată, zahăr, ceapă, sirop de glucoză, amidon de grâu”. Ca aditivi chimici, la ambele pateuri regăsim conservantul E 250 (nitrit de sodiu), colorantul E120 (carmin) şi potenţiatorul de gust E 621 (monoglutamat de sodiu), antioxidantul E 300 (vitamina C). Pateul premium conţine în plus patru aditivi blânzi: îngroşători E 452 (polifosfaţi) care „dezechilibrează balanţa dintre calciu şi fosfor şi împiedică fixarea calciului în oase”, emulgatori E472c (esterii glicerolici ai acidului citric) ce „nu dau reacţii adeverse”, conservant E 330 (acidul citric) care „în cantităţi mici nu dă reacţii adverse, ci doar în cantitate mare atacă dinţii şi acidifică mediul intern” şi antioxidant E301 (ascorbatul de sodiu), „fără efecte adverse”.
Deşi are cu trei E-uri mai puţin decât pateul premium, tot pateul săracului rămâne mai periculos, fiindcă are în compoziţie agentul de îngroşare E 407 (caragenan).
Gheorghe Mencinicopschi: „Caragenanul împiedică asimilarea mineralelor şi a unor grăsimi, ducând la carenţe de minerale (calciu, fosfor, magneziu) şi microelemente (seleniu-zinc) şi a unor grăsimi şi vitamine liposolubile (A,D, E, K) ducând la malnutriţie. Caragenanul poate avea acţiune laxativă, în unele cazuri provoacă alergii şi se degradează limitat în intestin în intermediari cu efect toxic ce pot provoca ulcer şi chiar cancer”.

Fusilli din făină inferioară şi ceai colorat
Pastele făinoase care costă doar 1.15 lei punga de 400 grame nu sunt făcute din soiul de grâu „Triticum durum” (care e mai bogat în proteine), ci din grâu comun: „Sunt făcute din făină inferioară de tipul 650. De aceea au cantitatea de proteină puţin mai mică: 11g/100 grame. În schimb au valoarea energetică foarte mare 75%”. Nişte paste fusilli premium costă 2.99 lei/pachet, însă au calităţi nutriţionale superioare: „Au mai puţine glucide şi au mai multă proteină: 71,8% glucide, 13% proteină, lipide 1,5 grame”.
La capitolul ceaiuri, produsele „modeste” cu aromă de fructe costă 1.19 lei – jumătate faţă de o marcă normală. Diferenţă de preţ – diferenţă de conţinut. În timp ce într-un pliculeţ ”modest” conţinutul de fruct e de maxim 30 %, la celălalt procentul de fruct urcă la 47%. La capitolul arome şi coloranţi, pe ambalajul ceaiului ieftin scrie doar „arome”, pe produsul celălalt e menţionat în clar: „Nu conţine coloranţi sintetici. Culoarea roşie e dată de culoarea naturală a ingredientelor sale. Arome naturale”. Verdictul profesorului Gheorghe Mencinicopschi este: „Ceaiul cu mai mult fruct şi fără aditivi chimici e mai bun”.

Ciocolată tip „nenorocire”
La raionul de ciocolată, tableta de 100 de grame şi preţ 0.79 lei are două ingrediente principale: zahărul şi margarina. Secundar conţine şi cantităţi mici de lapte praf, zer praf şi cacao pudră: „minimum de lapte 8.5%, minimum de cacao 6%”. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare o descrie ca fiind: „O nenorocire la oricine o dai. Asta nici nu e ciocolată, de fapt. E aşa cum şi scrie pe ambalaj, tabletă de lapte cu aromă de cappucino. Nu e minciuna lor, e necunoştinţa oamenilor care văzând-o în forma asta de tabletă o asimilează cu ciocolata”. Comparativ, la o ciocolată cu cappucino care costă 2.69 lei, preţul se reflectă în plusul calitativ şi cantitativ de ingrediente: „masă de cacao, unt de cacao, unt concentrat, lapte praf degresat, praf de zer dulce, pastă mocca, aromă naturală, sare”.

Răcoritoarea neurotoxică, laxativă şi cancerigenă, la numai 0,94 lei - Cei mai ieftini 2 litri de suc de portocale costă 0.94 lei - de aproape patru ori mai puţin decât sucurile care domină piaţa. Care e reţeta din spatele preţului bun? „Apă, maltodextrină, aromă artificială, E 290, E 330, E 952, E 954, E 951, E 211, E 414, E 420, E 102, E 110”. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare traduce: „E 952 şi E 954 au potenţial cancerigen, E 951 e cancerigen şi neurotoxic, E 211 şi E 102 pot declanşa sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare la copii, E 414 interferă cu absorbţia vitaminelor şi sărurilor minerale, E 420 e laxativ, E 110 provoacă distrugeri cromozomiale cu potenţial cancerigen şi la animale provoacă retardare prin blocarea creşterii”.
Nu-i de mirare că, în comparaţie, un suc de 3,85 lei pare elixir de sănătate: „Apă, zahăr, suc de portocale minim 6% şi aromă de mango, arome naturale şi identic naturale, colorant beta caroten, E 290, E 330, E 414, E 445 şi E 300”. Pe lângă conservanţi şi coloranţi, profesorul Mencinicopschi atrage atenţia şi asupra îndulcitorilor artificiali din sucul low cost: „Valoarea energetică scăzută (0.114 kcal/ 100 ml) nu trebuie să ne încânte că ne ajută să slăbim, pentru că s-a văzut că edulcoranţii chimici de sinteză intenşi din acest suc păcălesc organismul dându-i senzaţia de dulce, dar nevenindu-i caloriile, întreţine o stare de foame, care te face să te îngraşi în final”.

Foi de plăcintă: 5 E-uri, 10 efecte adverse - Foietajul congelat de 4,79 lei/kg conţine cinci E-uri blânde: „E 1260, E 472, E 170, E 300, E 282”, care pot provoca doar dureri abdominale, diaree, vomă, balonare, tulburarea balanţei mineralelor, hemoroizi, migrene şi simptome asemănătoare crizei de vezică biliară şi pot tulbura simţul olfactiv şi gustativ. Un aluat un pic mai scump (5,49 lei/800 grame) se limitează la doi aditivi: colorantul beta caroten (E 160 a) şi antioxidantul acid ascorbic (E 300).
Caşcaval „light” în proteine - Caşcavalul de 15,99 lei/kg, adică cel mai ieftin, e obţinut din lapte de vacă pasteurizat, are doar 9% proteine, în timp ce caşcavalul de 20 de lei are 23% proteine la acelaşi conţinut de grăsime: 25%.
Profesorul Mencinicopschi explică ce s-a întâmplat: „A fost făcut din lapte din care s-a scos urda, probabil. S-a extras proteina din lapte, care s-a folosit la alte produse, după care s-a făcut caşcaval“. Mai mult, caşcavalul cel mai ieftin e şi mai sărac în energie (283 kcal/100g) decât cel premium (320 kcal/100 Kcal)”.

Brânza topită, pentru osteoporoză la vârste mici - Brânza topită de pe raftul cel mai de jos conţine în cantităţi descrescătoare următoarele: „apă, smântână, brânză, concentrat proteic din lapte, lapte praf”, în timp ce brânza de pe raftul de sus nu conţine apă deloc, ci doar derivate din lapte: „lapte degresat, brânză, unt, lapte praf degresat, smântână praf 0.1%”.
În ce priveşte aditivii, E-urile din ambele tipuri de brânză interferează cu fixarea calciului şi mineralelor în oase, însă cu cele cinci E-uri ale sale brânza ieftină e mai chimizată decât cea scumpă, care are doar trei aditivi: „E 339 (fosfaţi de sodiu) care dezechilibrează balanţa calciu-fosfor împiedicând fixarea calciului în oase, şi e o sursă de sare ascunsă, E 452 (polifosfat de calciu) care interferă cu fixarea calciului în oase şi în ultimă instanţă duce la apariţia osteoporozei la vârste mici, E 1420 (amidon modificat de cartofi) incompatibil cu sistemul digestiv uman, E 407 (caragenan) care duce la carenţe mineralo-vitaminice şi creşte riscul cancerigen şi E 330 (acid citric) care interferă cu fixarea calciului şi exacerbează apariţia cariilor dentare”.
Menţionăm că există şi produse din „marca cea mai ieftină” care nu au deloc E-uri.
Acestea sunt obţinute prin procese tehnologice care în mod tradiţional nu necesită utilizarea de aditivi: uleiul, legumele congelate, untul sau smântâna.
„Colorantul carmin (E 120) din produsele cu carne, deşi este natural- fiind obţinut prin chelarea unui colorant dintr-o insectă, mai exact din femela de Dactilopius- e o substanţă cu potenţial destul de toxic deoarece în timpul extracţiei e impurificat cu aluminiu, care este elementul chimic asociat cu Alzheimer-ul”. - Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare