Pemii, premii

Scumpa de Ana s-a gandit si la mine ... si mi-a daruit aceste premii.
Multumesc mult Ana!

Am citit un articol aici despre ceea ce a facut UE pentru noi, oamenii de rand in anul 2008. Vi-l prezint si voua ....

"Ce a facut UE pentru dumneavoastra în 2008?

Comisia Europeana a lansat anuarul sau multimedia care prezinta unele dintre cele mai importante realizari ale Uniunii Europene în 2008. Anuarul ofera o colectie de povesti de succes, în care actiunile UE au condus la rezultate tangibile pentru cetateni, în chestiuni care merg de la securitatea jucariilor la diminuarea efectelor crizei financiare.

„Exemplele din anuar demonstreaza cu claritate ca UE are rezultate pozitive si vizibile în viata noastra de zi cu zi în calitate de consumatori, calatori si lucratori”, a declarat vicepresedintele Margot Wallström, responsabil cu relatiile institutionale si strategia de comunicare.

Cele zece subiecte alese anul acesta sunt:

• Controlul utilizarii substantelor chimice în Europa
• Un raspuns comun la criza financiara
• Mai multe drepturi pentru lucratorii temporari
• Actiuni pentru siguranta copilului
• Drepturi egale pentru pasagerii cu mobilitate redusa
• O mana de ajutor pentru stabilitate si democratie
• Pastrarea luminilor aprinse ale Europei fara riscuri asupra sanatatii planetei
• Facilitarea alimentatiei sanatoase
• Ajutor reciproc între tarile UE în caz de dezastru
• Îmbunatatirea transparentei în finantarile UE

Formatul multimedia asigura posibilitatea accesului cetatenilor la brosura online, în care fiecare text este ilustrat suplimentar cu un scurt videoclip pe subiectul respectiv. Brosura se gaseste la adresa ec.europa.eu/snapshot2008.

Versiunea tiparita a brosurii va fi disponibila în curand în toate cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene."

Sursa: Comisia Europeana

Proiecte de succes - Eco-turism în Ţara Galilor

Eco-turism în Ţara Galilor

In centrul Tarii Galilor, in zona rurala, o zona extrem de cautata de turistii englezi si straini traieste o specie protejata de pasari de prada – gaia rosie. Pentru a imbunatati oferta turistica in zona, a fost initiat proiectul Kite Country, care a urmărit dezvoltarea tursimului rural, a industriei produselor alimentare locale, precum si a mestesugurilor traditionale, ca parte a unui "pachet de turism ecologic", in care sunt cuprinse insa si alte activitati solicitate de majoritatea turistilor: observarea gaii rosii si a altor specii de pasari si animale salbatice care traiesc in zona.

Cea mai buna perioada pentru a observa gaia rosie este iarna, asa ca vizitatorii care sunt atrasi in special de aceste pasari au venit in zona atunci cand este sezon mort pentru activitatile traditionale de turism.
A fost dezvoltata asadar o retea de mici atractii pentru acesti vizitatori - cum ar fi puncte de hranire pentru gaile rosii si centre de observare a pasarilor, dar si a unor forme adecvate de turism ecologic, care sa promoveze eforturile de conservare a zonei. A fost urmarita accentuarea aspectului educativ al atractiilor oferite vizitatorilor, mentinandu-se biodiversitatea si protejandu-se habitatul natural. De asemenea, prin intermediul acestui proiect au fost consolidate legaturile intre activitatea de conservare si activitatile agricole, facilitand oportunitatile prin care voluntarii pot crea sau mentine gardurile vii si zonele mlastinoase pe teritoriul fermelor.

Proiectul a promovat in rindul vizitatorilor folosirea modurilor alternative de transport, care sa inlocuiasca automobilul. Mai mult, Centrul de Tehnologie Alternativa de la Machynlleth a fost consultat privind construirea Kite Centre de la Tregaron, pentru a garanta eficienta energetica si siguranta lui ecologica.
Rezultatele proiectului:

• Au fost create 114 locuri de muncă.
• Între 1995 şi 1996, 148 000 turişti au vizitat regiunea Kite Country, cheltuind 5,4 milioane de lire sterline.

Cost total proiect: 210.000 euro
Contribuţie UE: 98.000 euro

Informatii tehnice
Denumirea proiectului: Kite Country
Unitate de contact: Consiliul local din Powys County
Fax: +44 (0) 1597 826 244
E-mail: andyb@powys.gov.uk

Sursa:http://www.fonduri-structurale.ro

Masura 313 - Incurajarea activitatilor turistice

Masura 313 „Incurajarea activitatilor turistice” are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile:

(1) Investitii in infrastructura de primire turistica

• Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agroturistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microintreprindere) avand pana la 15 camere;
• Pentru investitii in structuri de primire turistice altele decat cele de agroturism, nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate de minimum 3 flori / stele;
• Pentru investitiile in agroturism structura de primire turistica, nivelul de confort si calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate de minimum o floare.

(2) Investitii in activitati recreationale:

• Investitii private in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, inclusiv prima achizitie de cai in scop turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurarea adaposturilor acestora (ca parte componenta a proiectului), rafting, etc.

(3) Investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.:

• Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;
• Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale;
• Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica, etc.;
• Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan inclinat, etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;
• Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olaritului”, „cioplitorilor in lemn”, etc.).

Contributia publica aferenta Masurii 313 este de: 544.222.774 Euro din care contributia Guvernului României – 20% si contributia Uniunii Europene – 80%.

Pentru investitiile in interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi valoarea de 200.000 Euro/proiect;

Pentru investitiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pana la:

• 70%12 din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 70.000 Euro/proiect in cazul proiectelor de investitii in agroturism;
• 50%13 din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investitii in turismul rural.

Beneficiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de varsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa, etc.

Masura 121 - Infiintarea si modernizarea exploatatiilor agricole

Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si îndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.

In cadrul Masurii 121 sunt sprijinite investitiile la nivelul intregului teritoriu al Romaniei. Un proiect poate cuprinde atat cheltuieli eligibile cat si cheltuieli neeligibile. Vor fi acordate fonduri nerambursabile doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmand a fi suportate de beneficiarul proiectului.

Vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investitii corporale si/sau necorporale fonduri nerambursabile conform urmatoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

• Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului;
• Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
• Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte care se incadreaza în sistemul european al cotei de lapte numai pentru capacitatea care este la nivelul cotei de productie detinute de beneficiar;
• Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu;
• Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
• Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
• Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic de productie (minim 25 ani) si care nu sunt incluse în sistemul de restructurare / reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si înfiintarea plantatiilor pentru struguri de masa;
• Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;
• Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;
• Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul fermei;
• Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila;
• Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol;
• Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.;
• Costurile generale ale proiectului cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanta, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate în legislatia nationala, achizitionarea de patente si licente (maxim 8% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii si maxim 3% in cazul in care proiectul nu prevede realizarea constructiilor);
• Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;
• Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.

Contributia publica aferenta Masurii 121 este de: 991.827.895 Euro din care contributia Guvernului României – 20% si contributia Uniunii Europene – 80%.

Prin Masura 121 se acorda fonduri nerambursabile în proportie de 50% – 75 % (pentru perioada 2007 – 2009), respectiv în proportie de 40% – 65% (pentru perioada 2010 – 2013) din valoarea eligibila a proiectului, aceste fonduri reprezentand cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata.

PNDR

M-am gandit sa scriu cateva lucruri despre Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR).
Poate sunt persoane care s-au gandit la o mica afacere in mediul rural, sau la o pensiune dar ... n-au stiu ce implica realizarea unui proiect si cum se pot obtine bani de la Uniunea Europeana.
Fonduri exista, trebuie doar sa indraznim sa facem un proiect pentru obtinerea lor.
Indrazniti, fondurile sunt pana in 2013 ... dar e posibil sa se termine mai repede.

Programul National de Dezvoltare Rurala

Romania, prin PNDR, vizeaza o serie de obiective care sprijina cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier, imbunatatirea mediului si a spatiului rural, imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala

Ce inseamna FEADR?

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, este un instrument de finantare creat de Uniunea Europeana pentru implementarea Politicii Agricole Comune cu o valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. Similar cu Programul SAPARD, si FEADR se va baza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private.

In prezent principalele tipuri de investitii ce pot primi finantare europeana sunt:

• Construirea sau modernizarea exploatatiilor agricole (ferme, sere, plantatii etc.)
• Instalarea tinerilor fermieri
  
• Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
• Sprijin acordat fermelor de semi-subzistenta
  
• Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice avand pana la 15 camere
• Dezvoltarea satelor si punerea in valoare a mostenirii rurale
• Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere prin investitii in constructii, utilaje, instalatii, echipamente si mijloace de transport specializate.

Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile intre 40% si 75% din valoarea totala eligibila a proiectului, fondurile acordate reprezetand cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge cofinantarea privata a celui care solicita fonduri europene.

Autoportret într-o oglindă spartă

Autoportret într-o oglinda sparta

(proza -fragmente)

de Octavian Paler

"Când aveam posibilitatea sa-mi îndeplinesc visul, mi-am dat seama ca si pasiunile îmbatrânesc.

Nu stiu daca pot pretinde ca am stiut ce vreau de la viata. Nu mi-ai lipsit tintele false si entuziasemele naive.

Niciodata n-ai avut suficienta imaginatie pentru a-ti închpui lumea fara tine. Chiar daca n-ai mers cu vanitatea pâna la paranoia de a crede ca lumea se învârte în jurul tau, ca e nerabdatoare sa auda ce spui, ti-a lipsit inteligenta, sau puterea de a accepta ca nu însemni mai mult decât fotografiile îngalbenite pe care cineva, dupa tine, le va arunca la gunoi.

Si nu jucam doar pentru altii comedia de a vrea sa parem mai buni decât în realitate. O jucam si pentru noi.

Cam toate certitudinile mele, câte au fost, sunt acum ciuruite de îndoieli, ca niste haine roase de molii. Mi-ar fi greu sa numesc una intacta.

Nu exista fericire de care sa-ti amintesti fara tristete.

Trecutul traieste, e viu, ia parte la prezent, îl influenteaza si se schimba în functie de ceea ce ni se întâmpla.

"mai târziu" devenea "prea târziu"

Am început sa-mi dau seama ca, din actor pe scena vietii, deveneam un figurant.

Memoria îsi aminteste chiar si de uitare.

Doar din amintiri mai pot crede ca vara e anotimpul destinului meu.

Trebuie sa ari cânde e timpul sa ari, nu când ai chef.

Eu am reusit sa am, azi, numai îndoieli si sa nu mai ridic ochii spre cer decât ca sa stiu când trebuie sa iau umbrela.

Cerul devenise pentru mine ceea ce este pentru orice bucurestean. Ceva lipsit de orice fior metafizic, un albasttru decolorat banal, murdarit de fumul fabricilor, de unde când se înnoreaza, cad ploile care umplu orasul de balti.

Ramas singur, doream sa fiu cu altii. Fiind cu altii si nereusind sa ma integrez în atmosfera, preferam sa ramân singur.

Tot ce pierdem, pierdem pentru totdeauna.

Ceea ce nu traim la timp, nu mai traim niciodata.

Calul troian era demult pe strazile Romei. Îl reprezentau viciile, coruptia, despotismul sângeros, cinicii de tot felul si, nu în ultimul rând, resemnarea.

Probabil trebuie sa pierzi ceva, ca sa-i dai o alura sentimentala.

Orice "paradis" nu poate fi decât o mare simplitate.

Am avut nevoie mereu de un zid de care sa ma sprijin. Când el mi-a lipsit, am intrat în panica.

O viata mediocra poate fi justificata. Mai ales într-o lume mediocra. Dar mediocritatea iluziilor nu are nici o scuza. Nimic nu ne opreste sa visam fara masura.

Ma pot uita, oare, în oglinda sparta a memoriei mele fara teama ca am ratat tocmai ceea ce n-as fi vrut sa ratez?

Am aflat ca exista o limba pe care o vorbeste un singur om. Dar cu cine discuta?

Forma cea mai subtila în care se poate înfatisa un mister este banalitatea.

Dumnezeu a creat lumea în asa fel încât sa regretam aproape totdeauna prea târziu.

A muri înseamna a te muta într-o stea.

Dumnezeu a creat omul, însa l-a lasat pe diavol sa-l finiseze, iar diavolul n-are masura.

Acesta pare a fi trecutul. Un limbaj.

Atent prea mult la amanunte, nu risc, oare, sa scap esentialul? "

Octavian Paler

Cred ca lumea a fost prea mare pentru mine. In schimb, o lume redusa la "doi" mi s-a parut ideala. Octavian Paler

Citate

"Loviturile vieţii nu sunt numai distructive, ci şi constructive; ca loviturile ciocanului în dalta unui sculptor priceput."

La multi ani!

La multi ani! tuturor celor care poarta numele Sfantului Nicolae.

Viata in cuplu - Osho

Noi traim unii cu altii, dar nu stim ce inseamna sa traiesti in cuplu. Putem trai ani de zile impreuna fara sa aflam acest lucru. Priviti prtetutindeni in lume: oamenii traiesc impreuna, nimeni nu traieste singur: sotii cu sotiile, sotiile cu sotii, parintii cu copiii, parintii cu prietenii. Toti traiesc alaturi de alti oameni. Voata nu exista decat in asociere, dar stiti voi ce inseamna asocierea?

Am auzit ca odata Mulla Nasruddin s-a dus la un film cu sotia. Erau casatoriti de cel putin 20 de ani. Filmul la care s-au dus era un film de dragoste. La plecare, sotia i-a spus lui Mulla: "Nasruddin, tu nu faci niciodata dragoste cu mine asa cum au facut actorii aceia. De ce?"

Nasruddin i-a raspuns: "Esti nebuna? Stii cu cat sunt platiti sa faca asemenea lucruri?"

Oamenii traiesc alaturi unii de altii, dar nu se iubesc. Voi nu iubiti decat atunci cand puteti obtine anumite beneficii de pe urma iubirii voastre. Cum poti iubi pe cineva daca astepti sa obtii ceva de pe urma lui? Iubirea a devenit o marfa. Ea nu mai este o relatie, o tovarasie, o celebrare. Voi nu sunteti fericiti atunci cand sunteti alaturi de celalalt; cel mult va tolerati.

Sotia lui Mulla Nasruddin se afla pe patul de moarte. Doctorul i-a spus lui Mulla: "Nasruddin, trebuie sa fiu sincer cu tine; in asemenea clipe, cel mai bine este sa fi sincer. Sotia ta nu mai poate fi salvata. Boala a avansat prea mult, asa ca trebuie sa fi pregatit. Incearca sa nu suferi, accepta fatalitatea. Acesta este destinul tau. Sotia ta va muri."

Nasruddin a raspuns: "Nu-ti fa probleme. Daca am suferit alaturi de ea atatia ani, mai pot indura cateva ore!"

Cel mult, noi ne toleram unii pe altii. Iar atunci cand gandesti in termeniu de toleranta, viata impreuna devine suferinta. Asa se explica de ce spunea Jean-Paul Sartre, ca celalalt inseamna iadul... caci alaturi de el nu faci decat sa suferi, esti dominat. Celalalt iti face probleme, iar tu iti pierzi libertatea si fericirea. Viata in cuplu devine o rutina, ceva ce trebuie tolerat. Daca va toerati reciproc, cum ati putea cunoaste frumusetea vietii in cuplu? Este imposibil.

Voi nu stiti ce inseamna casnicia, caci acest cuvant inseamna celebrarea vietii in cuplu. Ea nu se reduce la un certificat. Nici un oficiu de la primarie nu va poate darui o casnicie, nici un preot nu va poate face acest dar. Casnicia inseamna o revolutie uriasa in planul fiintei, o imensa transformare a modului de viata, care nu se poate petrece decat daca ajungeti sa celebrati statul impreuna, daca celalalt nu mai e pur si simplu celalalt, daca dumneavoastra nu mai sunteti pur si simplu dumneavoastra. Cei doi nu mai sunt doi, intre ei a aparut o punte, au devenit unul, dintr-o anumita perspectiva. Din punct de vedere fizic raman doi, dar in ceea ce priveste fiinta lor interioara, au devenit unul. Poate ca sunt cei doi poli ai existentei, dar existenta lor este una singura. A aparut o punte.

Foarte rar se intampla sa dai de o casnicie adevarata. Oamenii traiesc impreuna pentru ca nu pot trai singuri. Retineti: pentru ca nu pot trai singuri, acesta este unicul motiv pentru care traiesc impreuna. Sa traiesti singur nu este deloc confortabil, cheltuiesti mai multi bani, este dificil. De aceea traiesc oamenii impreuna. Motivatiile lor sunt in totalitate negative.

Un barbat urma sa se casatoreasca, iar cineva l-a intrebat: "Ai fost intotdeauna impotriva casatoriei? Cum se face ca ti-ai schimbat parerea?"

Omul a raspuns: "Se apropie iarna si se pare ca va fi una foarte friguroasa. Costurile cu incalzirea ma depasesc, iar o nevasta mi se pare mai ieftina."

Aceasta este logica. Traiti unul cu altii deoarece este mai confortabil, mai convenabil, mai ieftin. Sa traiesti singur este intr-adevar dificil: o nevasta iti poate aduce atat de multe lucruri. Iti poate face menajul, iti poate gati, poate fi o slujitoare, o ingrijitoare - atat de multe lucruri. Ea reprezinta cea mai ieftina mana de lucru din lume. Face atatea lucruri fara sa fie platita deloc. Totul este doar o forma de exploatare.

Casnicia este o forma de exploatare, nu un act de comuniune. De aceea, ea nu conduce in mod normal la fericire. Nu are cum. Cum s-ar putea naste floarea necatarului din radacinile exploatarii?

Mai exista si asa-zisii vostri sfinti, care afirma ca voi sunteti nefericiti deoarece traiti in familie, deoarece traiti in lumea exterioara. Ei spun: "Renuntati la toate, parasiti totul!". Logica lor pare sa fie justa, dar nu pentru ca este intr-adevar justa, ci pentru ca voi nu ati cunoscut comuniunea. Daca ati fi cunoscut fericirea prin comuniune, i-ati fi luat pe toti in ras. Cine a cunoscut fericirea prin comuniune, L-a cunoscut pe Dumnezeu; cine a cunoscut adevarata casnicie, L-a cunscut pe Dumnezeu, caci iubirea este cea mai directa cale catre acesta.

Voi nu cunoasteti insa comuniunea si traiti impreuna fara a sti ce inseamna acest lucru; traiti in acest fel timp de 70-80 de ani, fara a sti ce este viata. Rataciti fara a prinde radacini in solul fertil al vietii. Treceti de la un moment la altul fara sa savurati vreunul. Aceasta stiinta de a trai viata nu vi se daruieste la nastere; ea nu este ereditara.

Viata apare o data cu nasterea, dar intelepciunea, experienta, extazul - acestea trebuie sa fie invatate. De aceea insist eu atat de mult pe meditatie. Savoarea vietii trebuie invatata, trebuie sa cresteti, sa va maturizati pentru a o putea trai.

Viata nu poate fi cunoscuta decat la maturitate. Dar voi traiti si muriti ca niste copii. Nu cresteti niciodata. Nu ajungeti la maturitate.

Ce este maturitatea? A fi copt din punct de vedere sexual nu inseamna a fi matur. Intrebati-i pe psihologi: acestia afirma ca varsta mentala medie a adultului ramane pe la 13-14 ani. Corpul fizic creste, dar mintea isi opreste cresterea pe la varsta de 13-14 ani. Nu-i de mirare ca va comportati atat de prosteste, ca viata voastra este doar un lung sir de nazbatii! O minte care nu a crescut nu poate face decat prostii.

O minte imatura va arunca intotdeauna responsabilitatea pe ceilalti. Va simtiti nefericiti si sunteti convinsi ca sunteti asa din cauza ca cei alaturi de care traiti va fac viata un iad. "Celalalt este iadul". Dupa parerea mea, aceasta aformatie a lui Sartre este foarte imatura. Pentru un om matur celalalt poate deveni la fel de bine si Raiul. De fapt, el este ceea ce sunteti deja voi,caci el nu este decat oglinda in care va priviti.

Cand spun maturitate, ma refer la o anumita integritate interioara. Aceasta nu va aparea decat atunci cand veti inceta sa-i mai faceti pe altii responsabili pentru suferintele voastre, cand veti incepe sa intelegeti ca voi sunteti singurii responsabili pentru ele. Acesta este primul pas catre maturitate: eu sunt responsabil. Orice s-ar intampla, eu sunt vinovat.

Daca va simtiti trist, puneti-va intrebarea: "a cui este vina?" Daca acceptati ca este vina voastra, mai devreme sau mai tarziu vati inceta sa faceti foarte multe lucruri pe care le faceti la ora actuala. In fond, aceasta este esenta stravechii teorii a karma-ei. Voi sunteti singurii responsabili. Incetati sa mai spuneti ca societatea este responsabila, ca parintii vostri sunt de vina, ca situatia economica v-a adus in aceasta stare; nu mai aruncati responsabilitatea asupra altora. Voi sunteti singurii responsabili.

La inceput, vi se va parea o povara, caci acum nu veti mai putea arunca vina pe altcineva. Dar trebuie sa v-o asumati...

Cineva l-a intrebat pe Mulla Nasroddin: "De ce esti atat de trist?"

Mulla a raspuns: "Sotia mea a insistat sa nu mai joc carti si alte jocuri de noroc, sa nu mai fumez si sa nu mai beau. Am renuntat la toate aceste lucruri."

Omul a spus: "Sotia ta trebuie sa fie foarte fericita acum".

Nasruddin: "Tocmai asta e problema. Acum nu mai are de ce sa se planga asa ca este foarte nefericita. Incepe sa vorbeasca, dar nu are de ce sa se planga. Acum nu ma mai poate face responsabil pe mine pentru nefericirea ei. Credeam ca daca o sa renunt la toate aceste luycruri o voi vedea mai fericita, dar a devenit mai nefericita ca oricand. "

Daca ati continua sa aruncati responsabilitatea asupra altora si toti ar face ceea ce le spuneti sa faca, mai devreme sau mai tarziu v-ati sinucide. In cele din urma, nu ati mai avea asupra cui sa aruncati vina.

De aceea, este bine sa va pastrati cateva greseli; Asta ii ajuta pe ceilalti sa fie fericiti. Daca ar exista un sot perfect pe lume, sotia lui l-ar parasi. Cum poti domina un sot perfect? De aceea, chiar daca nu doriti acest lucru, faceti cateva greseli pentru ca sotia dumneavoastra sa va poata domina si astfel sa fie fericita!

Daca exista undeva un sot perfect sigura solutie este divortul. Gasiti un barbat perfect si veti fi automat impotriva lui, caci nu-l mai puteti condamna, nu-i mai puteti atribui nici o gresala. Mintile noastra adora sa arunce responsabilitatea asupra celorlalti, sa se planga, caci in acest fel se simt bine, intrucat nu se mai simt responsabili. Aceasta eliberare este insa foarte costisitoare. Ea nu este reala, dimpotriva, povara devine din ce in ce mai mare, dar voi nu va dati seama.

Oamenii traiesc cate 70 de ani, vieti la rand, fara sa stie ce este viata. Ei nu ajung la maturitate, nu se integreaza, nu sunt centrati. Ei nu traiesc decat la periferie.

Daca periferia voastra se intalneste cu periferia altora, ciocnirile sunt inevitabile. Pe de alta parte, daca sunteti tot timpul preocupati de greselile altora, nu puteti trai decat la periferie. Daca veti realiza ca "Eu sunt singurul responsabil pentru existenta mea. Orice s-ar intampla, eu sunt cauza care a generat acest lucru.", atunci constiinta voastra trece brusc de la periferie in centru. Abia acum incepeti sa deveniti centrul existentei voastre.

De acum inainte veti putea face foarte multe lucruri. Daca nu va place ceva, puteti renunta la el; daca va place altceva, il puteti adopta. Daca vi se pare ceva adevarat, il puteti urma; daca simtiti ca nu este adevarat, puteti sa-l evitati, caci acum sunteti centrat si inradacinat in sine.

fragment din cartea Farmacie pentru suflet de Osho

Cartea cea mai aproape de tine

Cristina (http://femeiacrestina.blogspot.com), Ana (http://jurnalulanei.blogspot.com) si Dana (http://fiifericit.blogspot.com) ne invita la un joc .... leapsa :)
Asa ca am sa intru si eu in joc ...
Regulament:
"cartea care este cea mai aproape de tine". Deschide-o la pagina 123. Găseşte a 5-a propozitie/frază. Postează pe blog textul următoarelor 4 propoziţii/fraze cu aceste instrucţiuni. Nu îndrăzni să scotoceşti prin rafturi după cartea aceea foarte deosebită sau “intelectuală”.
Dă leapşa mai departe la alţi 6 prieteni.
Nici eu nu o dau mai departe, evident ,insa va rog, cei care doriti, postati in conformitate.


Cristina a citit: El ne iubeste. Daca oamenii ar sti aceasta, niciun singur om n-ar mai deznadajdui, pentru ca Domnul nu numai ca iarta, dar se si bucura de intoarcerea pacatosului. Chiar si atunci cand moartea iti bate la usa, crede cu tarie ca, de indata ce vei cere iertare, o vei si dobandi.
Domnul nu e ca noi. El este bland, milostiv si bun, si atunci cand sufletul Il cunoaste, el se minuneaza fara sfarsit si zice: "Ah, ce Dumnezeu avem!"


Ana a citit:Venind in noi ,El ne-a adus atotindestularea.Iata Apa din care band cineva nu va inseta in veci, dupa fagaduinta Lui. Domnul este in voi lumina constiintei; Domnul este in voi largimea dragostei; Domnul este in voi bucuria si pacea; Domnul este in voi nadejdea slavei. Ce mai cautati? Si incotro sa va mai indreptati inima?


Dana a citit: Toata suflarea sa laude pe Domnul, laudati pe Domnul din ceruri, laudati pe El intru cele inalte, Tie se cuvine cantare, Dumnezeule.Laudati pe El toti ingerii Lui, laudati pe El toate puterile Lui, Tie ti se cuvine cantare Dumnezeule.

La pagina 123 in cartea pe care eu o citesc acum, la a 5-a fraza scrie asa:

"Eu stiu ca exista francez, ca exista italian si, datorita lui Montesquieu, am aflat ca exista si persan. La fel, parafrazandu-l, spune Petre Tutea acelasi lucru, cand il intreaba o doamna din Occident: cum stati cu drepturile omului? El zice: "Cucoana, eu nu sunt om, eu sunt Petrica al Valericai, din judetul nu stiu care". O personalizare de genul acesta iti da identitate. Asta inseamna persoana: cu fata catre Dumnezeu. Este o intalnire totala"
Cine suntem - Dan Puric

Asteptam si alte persoane sa intre in joc ...

O sinteza a gandirii Parintelui Cleopa

DIN CUVINTELE ARHIMANDRITULUI CLEOPA
Îndrumãri duhovnicesti pentru vremelnicie si vesnicie – O sintezã a gîndirii Pãrintelui Cleopa în 1670 de capete

MÃRTURISIRI

1650. Mã întreb, dacã nu mai avem rãbdare sã zãbovim un ceas-douã la rugãciunea în bisericã, sã ne rugãm pentru pãcatele noastre si sã slãvim pe Dumnezeu dupã putere, cum vom avea rãbdare sã stãm o vesnicie în ceruri?
1651. Eu sunt un om sec. Un pom numai cu frunze. Mori de foame lîngã el. Sfîntul Isaac Sirul zice: „Cuvîntul fãrã lucrare se aseamãnã cu cel ce zugrãveste apã pe pereti si poate sã moarã de sete lîngã ea”. Asa este la mine. Cu mine mori de foame. Îti spun tie si eu nu fac nimic. Ce vii la o vacã stearpã? Tu vii sã-ti vorbesc aici degeaba? Dar nu-mi spui: Pãrinte, dar dormi toatã noaptea, mãnînci totdeauna, n-ai paza mintii, n-ai rugãciune, n-ai lacrimi, n-ai zdrobirea inimii. Nu mã întrebi de trezvia atentiei, nu mã întrebi de lucrarea cea dinãuntru...
1652. Sã nu uite ucenicii mei cã oricîtã stiintã, avere si cinste am avea, oricîtã rugãciune si nevointã am face, nu ne putem mîntui dacã nu ne iubim, dacã nu ne iertãm si dacã nu ne ajutãm unii pe altii, cã „Dumnezeu este dragoste”. Altfel, este în zadar toatã osteneala si nãdejdea noastrã.
1653. Cît am putut, m-am silit dupã a mea slabã putere, cu darul lui Dumnezeu, sã folosesc si sã învãt pe fiecare, cãlugãr si credincios, calea mîntuirii. Pe nimeni n-am întors în desert de la usa chiliei mele, ci am deschis usa chiliei si a cuvîntului tuturor care au venit la mine, stiind cã odatã cu fiecare om, intrã si Hristos în chilia mea. Nu pot spune cã am fãcut tot ce as fi putut face, nici n-am împlinit cu fapta ce-am învãtat pe altii. Însã am cugetul împãcat cã ce mi-a dat Dumnezeu în dar, am împãrtit si eu altora în dar si nãdãjduiesc cã mã voi mîntui prin mila lui Dumnezeu si prin rugãciunile Bisericii si ale fiilor mei duhovnicesti.
1654. Vã rog sã vã rugati pentru mine, pãcãtosul, ca sã-mi aduc aminte de cuvintele Sfîntului Ioan Scãrarul: „Cade-se celui ce învatã si nu face ca, rusinîndu-se de cuvintele sale, sã înceapã si el a lucra într-o bunã zi”.
Asa si eu, poate vorbind la altul, mã gîndesc si eu vreodatã sã fac. Pentru cã de vorbit este usor. Nimic nu-i mai usor ca vorba.
1655. Eu sunt pãcãtos si neverdnic de mila si acoperãmîntul lui Dumnezeu. Dar nãdãjduiesc la mila Lui, cã Hristos pentru cei pãcãtosi a murit.
Spune-i Preacuviosului Pãrinte duhovnic Arsenie, marele staret de la Techirghiol, sã se roage pentru mine pãcãtosul cã stiu cã este un suflet activ, credincios, sfãtuitor, rãbdãtor, iscusit si-i împodobit cu toate bunãtãtile. Iar eu nici una nu am. Eu sunt lenes, nerãbdãtor, neiscusit, somnoros, împrãstiat cu mintea, fãrã evlavie, fãrã vegherea mintii, si n-am nimic bun. Sã se roage pentru mine pãcãtosul sã pun si eu început bun.
1656. Spune-i Pãrintelui Arhimandrit Ilarion Argatu smerite închinãciuni, cu toatã dragostea în Iisus Hristos. Sã se roage pentru mine, pãcãtosul, ca sã-mi ajute Preasfîntul Dumnezeu sã pun început bun la fapta bunã si sã am rãbdare, cã n-am nici rãbdare, n-am nici smerenie, n-am nici înfrînare, n-am nici priveghere, n-am nici rugãciune, sunt sãrac de toate. Si poate, cu rugãciunile Înalt Preacuviosiei sale, sã pun si eu, pãcãtosul, început bun.
1657. Eu am stat la spital si mã întrebau doctorii: „Pãrinte, crezi cã putem sã te facem sãnãtos sau nu? Ce credintã ai mata?”. Eu am venit cu credintã în Dumnezeu. „Dar noi ce suntem?”. Voi sunteti fierãstraie, topoare si clesti în mîna lui Dumnezeu. Dar poate ceva toporul, si fierãstrãul sau foarfecul fãrã cel ce-l poartã? Nu! Asa nici voi, nu puteti face nimic fãrã Dumnezeu. Dumnezeu dacã vrea sã vindece pe cineva prin tine, îl vindecã, dar Dumnezeu lucreazã.
1658. Uneori eu stau uimit asa, cîte zile mai am, cã si eu sunt bolnav si bãtrîn si putred de viu, si cu inima, si cu dantura, si cu altele.
1659. Vã rog din toatã inima, cã-s bãtrîn si slab, de abia mã tin pe picioare, sã mã pomeniti la rugãciunile voastre si-n chiliutã, si la bisericã, cãci cît va fi scris nu stiu. Mîntuitorul a spus în Evanghelie asa: „Privegheati si vã rugati, cã nu stiti ziua, nici ceasul! Stim cã plecãm, dar nu stim cînd. De aceea, vã rog, pomeniti-mã la sfintele voastre rugãciuni! Pe toti vã rog! Si pe cãlugãri, si pe pãrinti, si pe preoti, si pe frati, si pe toti, toti. Cã mã vãd slãbit tare.
De abia mã mai tin pe picioare, dupã cum vedeti. Am trecut de 80 de ani. Ati vãzut cã venise la aniversarea mea Mitropolitul, niste episcopi, cînd am împlinit 82 de ani, la 10 aprilie. Si au adus daruri. (...) Dar ei au vrut sã cînte la masã ceva:
– Dã-ne voie sã cîntãm o cîntare!
– Care?
– Multi ani trãiascã!
– N-aveti voie. Dacã nu m-ati fi întrebat, gata era cîntarea, dar asa, nu. Ce spune Scriptura? Anii lor, 70 si dacã vor fi în putere 80... Si dupã 80, ce zice? Ostenealã si durere.
– Dar ce sã cîntãm?
– Sã vã învãt eu ce sã cîntati. Asa sã cîntati: Vesnica pomenire! Vesnica pomenire! Vesnica pomenire!
I-a prins rîsul pe toti. Da! Eu asta astept: sicriul si vesnica pomenire, mamã. Nu stiu! Mîine, poimîine, cînd o voi Domnul. Asa vã rog pe toti, mamã: cît oi trãi sã mã pomeniti la rugãciune si dacã oi muri, iar sã mã pomeniti. Pentru cã eu vã doresc la toti raiul si bucuria cea vesnicã si cea vremelnicã. Sã vã rugati pentru mine pãcãtosul.
1660. Mã simt slãbit, foarte obosit cu atîta lume, sãraca, care vine din toate pãrtile. Mi-e drag de credinta lor, mi-e milã de ei, dar nu mai pot, mamã. Nu mai pot! Doctorul mi-a zis sã vorbesc jumãtate de ceas, cã sufãr cu inima, am patru operatii, mîna asta mi-i ruptã; eu mai am de vorbit zeci de ore, cã vin sãracii si spun toate necazurile, toate scîrbele.
1661. Eu n-am alt concediu mai scump pentru mine, decît copacii si pãdurea si poienile si pîrîul, cã asa am crescut, la oile mãnãstirii.
1662. Eu vã multumesc din toatã inima cã ati venit la mine. Dacã întreabã cineva de mine cum mã cheamã sã-i spuneti: mosu putregai! Mosu putregai. Sã nu mai ziceti Cleopa. Eu sunt putred!
1663. Mînca-var raiul! Dar dacã oi muri eu, o sã mã pomeniti la rugãciuni?
1664. Un frate l-a rugat pe Pãrintele Cleopa sã-l pomeneascã la rugãciune. Iar bãtrînul i-a spus, arãtînd cu degetul o dîrã imaginarã, serpuind pe pãmînt: „Rugãciunea mea este ca fumul lui Cain! Asa se tîrãste pe pãmînt...”.
1665. Aici lumea nu mã mai lasã zi si noapte. E ca în Gara de Nord! Îmi pare rãu cã n-am plecat la Sfîntul Munte de tot, cum aranjasem acuma. Ca acolo sã scap de oameni, cã aicea nu mai scap (...). Suntem ocupati pînã în gît. Si obositi si bolnavi. Si nu mai pot!
1666. Rar cînd se întîmplã sã am liber pe zi un ceas sau douã. Poate în zilele de lucru, dar în sãrbãtori suntem peste mãsurã.
1667. În ultimii ani ai vietii, Pãrintele Cleopa avea momente de mare obosealã, încît nu mai putea primi pe nimeni. De aceea zicea cãtre ucenic: „Închide usa de douã ori si nici dacã vine împãratul Japoniei sã nu mã mai deranjezi!”. Dar dacã pãrintele nu s-ar fi sculat pentru împãratul Japoniei, pentru dragostea Împãratului Hristos si a credinciosilor, el se scula întotdeauna cînd era chemat si îi mîngîia, învãtîndu-i si binecuvîntîndu-i pe toti.
1668. Vã rog, dragul mamei, pe toti, sã nu mã uitati în sfintele voastre rugãciuni! Si asa cum vã vãd aici sã vã vãd în rai, bucuria cea vesnicã, fãrã margini.
1669. Vine groapa, vine mormîntul, nu m-am pregãtit cu nimic si mã duc sãrac din lumea aceasta. N-am fãcut nimic bun. Vã rog sã vã rugati pentru mine pãcãtosul.
1670. Ce dorintã mai aveti acum în suflet?
Sã las toate si sã mã rog pentru pãcatele mele! Aceasta este ultima mea dorintã. Cã nimic nu este mai usor, decît a învãta pe altii si nimic nu este mai greu decît a face ce înveti pe altii. De aceea, acum si eu as vrea sã las toate si sã împlinesc cu fapta ce am învãtat pe altii toatã viata.

10 ani fara parintele Cleopa

Se implinesc 10 ani de cand ne-a parasit Parintele Ilie Cleopa, unul dintre cei mai mari duhovnici pe care i-a avut neamul romanesc. Intr-o lume plecata pe drumul pierzaniei, in care reperele morale sunt tot mai putine, arhimandritul de la Sihastria a reprezentat o Lumina.

Avea intotdeauna un cuvant bland pentru cei ce-i calcau pragul si era printre putinii preoti vazatori cu duhul, semn ca Puterea Divina il alesese sa imparta oamenilor Cuvantul Lui Dumnezeu. „Manca-v-ar Raiul!”

Constantin Ilie Cleopa s-a nascut pe 10 aprilie 1912, in comuna Sulita din judetul Botosani. Era al cincilea copil din cei 10 ai familiei lui Alexandru Ilie. Baiatul a urmat scoala primara de 7 ani chiar in satul natal. Avea o memorie nemaipomenita, semanand foarte mult cu mama sa. Timp de peste 3 ani a facut ucenicie duhovniceasca la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic in Schitul Cozancea. In 1929, la inceputul lui decembrie, a intrat in obstea Schitului Sihastria, impreuna cu Vasile, fratele sau mai mare. In 1935 pleaca in armata la Botosani, iar la intoarcere este tuns in monahism, la 2 august 1937, primind numele de Cleopa.

Dupa o perioada de ascultare, la oile schitului, ajutat si de monahii Galaction Ilie si Antonie Olaru, in iunie 1942 este adus in schit si numit loctiitor de egumen. In 1947, Schitul Sihastria, care numara peste 60 de vietuitori, a fost ridicat la rang de manastire, iar Protosinghelul Cleopa Ilie devine arhimandrit, cu binecuvantarea Patriarhului Nicodim. In 1948, parintele Cleopa intra in vizorul autoritatilor politice de atunci din cauza convingerilor sale si este nevoit sa se retraga pentru 6 luni in padurile din jurul Manastirii Sihastria. Urmarit de Securitate intre anii 1952 si 1954, fuge in Muntii Stanisoara, impreuna cu ieromonahul Arsenie Papacioc. Dupa 2 ani de viata pustniceasca, este readus in manastire, la porunca Patriarhului Justinian. In primavara anului 1959 urca pentru a treia oara in Muntii Neamt, unde traieste ca un sihastru, in post si rugaciune, vreme de mai bine de 5 ani. In toamna lui 1964 revine in Manastirea Sihastria, ca duhovnic al intregii obsti, si propovaduieste Cuvantul Domnului, atat pentru calugari, cat si pentru mireni, timp de 34 de ani, pana la 2 decembrie 1998, cand trece in lumea dreptilor.

Parintele Cleopa continua si astazi sa faca minuni, la 10 ani dupa moarte. Mormantul lui, aflat la Manastirea Sihastria, a devenit loc de pelerinaj. Cei care l-au cunoscut vin cu drag si se inchina in fata locului in care se gasesc ramasitele pamantesti ale calugarului. Multi spun ca simt binecuvantarea si ajutorul lui in realizarea dorintelor, ca si pe vremea cand acesta traia. Oameni bolnavi s-au tamaduit in chip miraculos, dupa ce au luat pamant ori flori de pe mormantul parintelui. Altii au scurs cateva picaturi de ulei din candela aflata langa cruce si si-au uns ranile trupului. Vestea vindecarilor s-a raspandit cu repeziciune, iar calugarii de la Sihastria sunt nevoiti sa aduca pamant nou in locul celui luat de credinciosi.

Zilnic, la Sihastria opresc autocare cu pelerini din intreaga tara, dar si din strainatate. Acestia cer permisiunea calugarilor sa ia cate o mana de pamant de pe mormantul parintelui Cleopa. Unii il presara in gradina, altii il pastreaza ca pe un dar sfant, o farama din harul parintelui, care ii ocroteste de toate relele. Exista chiar oameni care pun cate o bucatica de pamant de pe mormantul staretului de la Sihastria in mancare, pentru vindecare. Chilia duhovnicului a devenit muzeu. Un lucru interesant pe care Biserica ar trebui sa-l includa in categoria minunilor este ca in noaptea in care sufletul parintelui s-a ridicat la Cer, clopotele de la Patriarhia Romana (care sunt actionate electric de la un tablou de comanda aflat in Sfantul Altar) au inceput sa bata singure. Nimeni nu a stiut atunci ce se intampla. A doua zi, insa, lumea avea sa afle ca preabunul parinte Cleopa plecase pe cararile Raiului, la intalnirea cu Domnul.

Rugaciune pentru 1 decembrie

Rugaciune pentru 1 decembrie
Adrian Paunescu

Ne iartă, Doamne, ura şi gîlceava
de care suntem zilnic vinovaţi,
dar către Tine tulnicul suna-va,
să-ntorci privirea Ta către Carpaţi.

Prea mult abandonaţi acestei toamne,
nu mai avem în vatra casei foc,
mai dă-ne-un pic de amintire, Doamne,
răbdare şi iertare şi noroc.

Că pentru vite nu mai sunt nutreţuri
şi aşteptăm o pîine din import,
cînd bietul om s-a prăbuşit sub preţuri
şi sufletul în el e-aproape mort.

Ne-am despărţit în triburi şi în secte,
în cluburi, în partide şi în găşti,
iubirile directe sunt suspecte.
Doreşti succes? Învaţă să urăşti.

Duşmanii nu puteau să ne condamne,
cum noi, pe noi, ne-am condamnat la rău,
de ce să mai venim la Alba, Doamne,
cînd e negustorit şi duhul Tău?

Şi, totuşi, Alba-Iulia există,
şi, totuşi, cineva i-a dat un rost,
şi-a fost şi-atunci pornire anarhistă,
şi Dumnezeu tot ocupat a fost.

Cu grohotiş pe tălpi şi brumă-n gene,
să-nvingi un vechi şi tragic handicap,
şi, în onoarea Albei Apusene,
să-ţi scoţi căciula dacică din cap.

Se aude Basarabia cum plînge
de dorul Ţării Mari, pierdute-n veci,
şi-n clopote e treaz acelaşi sînge,
şi-aceiaşi ochi imperiali sunt reci.

Şi nu-i Emilian la catedrală,
uzurpatorii lui lucrează calmi,
nici umbrele din somn nu se mai scoală,
nici nu mai cîntă doctor Iacob psalmi.

Şi ne e dor de-o sfîntă sărbătoare,
în care toţi să ne-adunăm aici,
şi ne e dor de România Mare
şi am rămas îngrozitor de mici.

Dar, Doamne, pune-Ţi pe cetate talpa,
mai dă-ne harul unui gest postum,
mai cheamă-ne, mai rabdă-ne la Alba
şi să mai încercăm măcar acum.

Marea Unire...

"...Marea Unire din 1918 a fost si rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei românesti. Mãretia ei stã în faptul cã desãvârsirea unitãtii nationale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoricã a întregii natiuni române, realizatã într-un elan tâsnit cu putere din strãfundurile constiintei unitãtii neamului, un elan controlat de fruntasii politici, pentru a-l cãlãuzi cu inteligentã politicã remarcabilã spre telul dorit. [...]

Marea Unire nu a fost rezultatul participãrii României la rãzboi. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revolutia din Rusia si destrãmarea monarhiei austro-ungare. Rationamentul lor s-a înscris formulei traditionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania si Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruintã o excludea pe cealaltã, astfel cã nimeni nu vedea cum ar fi cu putinþã ca toate aceste provincii sã intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [...]

Nu o victorie militarã a stat la temelia României Mari, ci actul de voinþã al natiunii române de a-si da armãtura teritorial-institutionalã care este statul national.[...]

O necesitate istoricã - natiunea trebuie sã trãiascã într-un stat national - s-a dovedit mai puternicã decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenþã, si, punând în miscare natiunea, i-a dat acea forþã uriasã ca peste toate adversitãtile sã dea viatã aspiratiei sale: statul national."

---

Florin Constantiniu - O istorie sincerã a poporului român, ed. Univers Enciclopedic, 1997, p. 301-302